Sfânta Evanghelie. Evangheliarul greco-catolic de la Blaj, 1918

Evangheliarul greco-catolic de la Blaj, 1918

O carte de altar care se întoarce acasă

Există cărți care se citesc. Există cărți care se păstrează. Și există cărți care aparțin unui Altar, unei Biserici, unei memorii vii. Evangheliarul greco-catolic tipărit la Blaj în 1918 este o asemenea carte.

Retipărirea acestui tom nu este un simplu act editorial, ci o recuperare de identitate liturgică. În bisericile greco-catolice, Evanghelia vestită la Sfânta Liturghie trebuie să poarte glasul propriei tradiții, forma și respirația cărților de cult care au hrănit generații întregi de preoți și credincioși uniți cu Roma. A avea din nou pe Sfânta Masă o carte liturgică greco-catolică, născută la Blaj, în inima Bisericii Române Unite, înseamnă a reda cultului o parte din chipul său firesc.

Acest Evangheliar a fost tipărit în anul Marii Uniri, „cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului nostru Arhiepiscop și Mitropolit de Alba-Iulia și Făgăraș, Dr. Victor Mihályi de Apșa”, fiind prezentat ca „Sfânta și Dumnezeiasca Evanghelie a Domnului și Dumnezeului nostru Isus Hristos, revăzută după originalul grecesc și acum a doua oară tipărită cu litere străbune”. Încă din pagina de titlu, cartea poartă prestigiul Blajului eclezial și cultural, dar și conștiința limpede că limba română liturgică este tezaur, nu simplu instrument.

În paginile sale se aude dulceața limbii române de la 1918, solemnă și limpede, cu o muzicalitate pe care graiul bisericesc contemporan o întâlnește tot mai rar. Formule precum „Zis-a Domnul către Iudeii cari venise la dânsul…” sau „În vremea aceea…” nu sunt doar expresii vechi, ci ritm de Evanghelie rostită, limbaj așezat pentru citire în biserică, cu gravitate, căldură și autoritate. Cartea păstrează intact farmecul unei epoci în care cuvântul sacru era tipărit cu grijă, pentru a fi nu doar înțeles, ci și trăit.

Acesta este, totodată, Evangheliarul generației episcopilor greco-catolici martiri. Este cartea liturgică a epocii în care au slujit, s-au format și au păstorit ierarhii care aveau să ducă mărturia Bisericii Române Unite până la închisoare și moarte: Valeriu Traian Frențiu, Vasile Aftenie, Ioan Suciu, Tit Liviu Chinezu, Ioan Bălan, Alexandru Rusu și Iuliu Hossu. În slujirea lor, asemenea cărți au stat pe Sfânta Masă și au purtat, duminică de duminică, Evanghelia pe care ei aveau să o mărturisească prin viață. De aceea, această ediție nu evocă doar un trecut editorial, ci atinge direct memoria martirică a Bisericii Greco-Catolice.

Designul interior păstrează noblețea originalului: tipar color, pagini încadrate elegant, inițiale ornamentale, frontispicii decorative și o compoziție aerisită, construită pentru uz liturgic, dar de o frumusețe care o transformă și într-un obiect de patrimoniu. Întreaga lucrare arată grija unei ediții concepute cu solemnitate și rafinament, demnă de spațiul altarului.

Noua apariție este realizată pe măsura importanței sale: copertă rezistentă, în imitație de piele aurită, legătură cusută, gândită pentru folosire îndelungată în biserică și pentru a rămâne, peste ani, o carte de cult solidă, frumoasă și demnă. Nu este o ediție decorativă, ci un Evangheliar pregătit să fie așezat din nou pe Sfânta Masă, purtat în procesiune, sărutat de credincioși și deschis la fiecare proclamare a Cuvântului lui Dumnezeu.

Pentru preoții greco-catolici, această lucrare este o întoarcere la propria vatră liturgică. Pentru credincioși, este semnul vizibil că memoria Bisericii nu s-a pierdut. Pentru comunitățile parohiale, este șansa de a reda cultului o carte care poartă în sine Blajul anului 1918, frumusețea vechii limbi românești și continuitatea unei Biserici încercate, dar niciodată înfrânte.

Evangheliarul greco-catolic de la Blaj nu revine ca piesă de arhivă. Revine la rostul său: în biserică, pe altar, în mâinile preotului, înaintea poporului.

Quick View